paolo coelho spunea:
nimeni nu poate pierde pe nimeni pentru ca nimeni nu poseda pe nimeni.
cred ca asta este singurul fel in care pot sa simt ca nu te-am pierdut.

cri nu vine de unde crezi tu ca vine

in noaptea asta cri este aici. sta intinsa pe canapea, cu picioarele indreptate spre tavan. are unghiile pictate cu vopsea rosie si tace. si totusi, in ea nu e liniste. asculta trenurile care sosesc la destinatie si se gandeste. se gandeste la ce a fost si se intreaba ce va fi. asa e cri, nesigura si copilaroasa. vrea sa stie dinainte cum o sa decurga lucrurile, ca si cum, viata ar fi un teatru de papusi si ea este papusarul. dar ea nu este papusarul. este o marioneta (dar se supara daca afla ca am zis asta despre ea). totul se invarte in jurul lui cri. cri rade, cri doarme, cri pleaca, cri viseaza, cri cade, cri uraste. cri nu plange. cri nu crede in iubire. cri cri cri. totul este despre cri.

cat de frumos trebuie sa fie ceva ca sa fie frumos?

iedera, iris si vanilie

bun venit inapoi, cri. nu pot sa spun ca mi`ai lipsit dar nici ca absenta ta m`a lasat indiferenta. poftim, aici e camera ta, exact asa cum ai lasat`o. ti`am facut loc in sifonier ca sa iti pui amintirile de care te`ai agatat. iar pe noptiera asta poti sa iti pui esecurile, ca sa le vezi in fiecare seara si in fiecare dimineata cand te trezesti. miroase a iasomie si disperare. poate..poate imi poti imprumuta din parfumul tau de iedera, iris si vanilie.

- in seara asta nu suntem decat noi, cri. doar tu si cu mine.
- dar hai sa nu ne certam. sunt asa de obosita... nu putem sa dormim in noaptea asta? intoarce-te, oricum nu mai e nimic de zis. inchide ochii si dormi. stiu ca suntem pierdute dar maine ne vom fi gasit. ce? nu te mai uita asa la mine. inchide ochii si adormi.
- bine cri, in noaptea asta dormim.

mai devreme sau mai tarziu, toti oamenii te vor dezamagi. cel mai rau lucru este, ca e vina ta pentru ca ai avut asteptari de la ei