Ce aud când vorbești Tu?

Aud cum soarele îmi mângâie chipul,

fără să înscrie în el, însă, timpul. 

Aud rotația precisă-a Pământului 

spălând durerea profundă-a trecutului.

Aud triluri de păsări fericite

zburând libere, și totuși domesticite.

Aud zeci de instrumente, toate cântând

în armonie perfectă, nici unul falsând. 

Aud așternuturi plăcute și fine

dansând pe aripi de aere divine.

Aud greieri cântând pe sub geam

în seri de vară, în timp ce citeam.

Aud râset de copii, copilași inocenți 

încă vulnerabili, încă prezenți. 

Aud o lume pe care n-o văd. 

O aud, închid ochii, lumea văzută o lepăd.